Treceți la conținutul principal

Parcul Cismigiu - perioada moderna

Lacul avea o capacitate de 20.000 m.3 Apa provenea din izvoare, ploi si scurgerile de pe „proprietatile Florescu si Cretulescu”, cantitatea zilnica ajungand la 100 m.c. Apa insuficienta a lacului a determinat Primaria sa monteze patru tasnitori (1869), al caror debit era asigurat de catre Serviciul Apelor.

Parcul-Cismigiu-imagini-vechi-caramica.blogspot-com

Insa nici aceasta masura nu a acoperit necesarul de apa. Planul realizat de D. P. Sesquieres, sub supravegherea lui G. Cerchez privind canalizarea Dambovitei, ofera detalii si despre Gradina Cismigiu, care avea doua iesiri in Bulevardul Schitu Magureanu, trei in Bulevardul Independentei, patru in Piata Walter Maracineanu si niciuna in strada Stirbei Voda.

image035

Cismigiul a fost si locul reprezentatiilor in aer liber, cu scop cultural si, in special, pentru ajutorarea celor nevoiasi si a celor sinistrati in urma incendiilor si a inundatiilor ce aveau loc in acea vreme destul de frecvent. Doamne din inalta societate, costumate in taranci, vanzatoare si florarese, vindeau in chioscuri special amenajate dulciuri, delicatese, citrice, precum si diverse suveniruri. Mai ales vara, actorii ambulanti romani si straini dadeau in Cismigiu diverse reprezentatii cu taxa de intrare.

image033

Astfel, in 1880 este amintit un indraznet acrobat strain, supranumit „Eroul de la Niagara”. In 1889, Leona Dare, o frantuzoaica, a dat o serie de spectacole ridicandu-se la o inaltime destul de mare cu un balon. Dedesubtul balonului se afla un trapez de care ea, tinandu-se cu dintii, executa diferite figuri acrobatice. Veniti din toate partile Capitalei, oamenii se imbulzeau sa vada „minunea”. Tot in timpul verii se faceau si plimbari cu barcile pe lac ori intreceri de inot. Iarna, lacul se transforma intr-un veritabil patinoar unde, mai ales tinerii din lumea buna organizau concursuri de viteza si de fond, dotate cu premii in bani si obiecte.

Spre sfarsitul secolului al XIX-lea a fost montat la intrarea principala in Cismigiu, vizavi de Primarie, unul dintre primele chioscuri de ziare din Capitala. Si astazi, refacut, chioscul poate fi admirat la intrarea de pe latura din dreapta a gradinii. O atractie deosebita a Cismigiului a fost restaurantul in stil romanesc ridicat de arhitectul Ion Mincu si botezat Monte Carlo. Bombardat in timpul razboiului, restaurantul a fost refacut, pastrandu-i-se numele.

image008

Si astazi localul cu terasa amplasata pe malul lacului continua sa atraga clientii dornici de a fi serviti intr-un cadru mirific. Pe alei se gasesc statui: cea a Maicii Samara, a lui George Panu, Monumentul Eroilor francezi, Izvorul Sissi Stefanidi - o mama indurerata de moartea fiicei sale toarna apa cu ulciorul. O alta atractie a gradinii este si Izvorul lui Eminescu, unde si astazi vin oamenii sa ia apa. Primii ghiocei, culorile toamnei, incremenirea iernii si, nu in ultimul rand, soarele verii sclipind ca un diamant in apele lacului ne ademenesc mereu pasii pe aleile nemuritoarei de acum gradini, pentru a o vedea iar si iar, pentru a ne umple aici sufletele de bucurie, de bunatate si de frumusete.

Meyer, chemat sa amenajeze gradina Cismigiu socotise ca va ramane putin timp in Bucuresti. Numai ca soarta a vrut altfel: fermecat de Bucuresti si de societatea care l-a primit cu o deosebita caldura, precum si din pricina noilor contracte pe care domnitorul i le oferea, si-a tot amanat plecarea. Tanarul era vazut adesea in compania logofatului Sutu, a printului Ghica, a printului Bogation, precum si a altor personaje din lumea buna bucuresteana. Era primit cu incantare de familiile Otetelesanu si Cantacuzino. In saloanele pe care le frecventa a cunoscut-o pe Elena Lazarescu, frumoasa fiica a serdarului Manolache Lazarescu, de care s-a si indragostit. Parintii fetei au consimtit la sentimentele celor doi tineri.

image021image023

Precum Meyer, un alt vienez, Ludwig Angerer, se indragosteste de Bucuresti, ramanand si el sa traiasca alaturi de locuitorii lui. A fost unul dintre primii fotografi ai Bucurestilor si cel mai bun fotograf al Vienei, in 1860 fiindu-i conferit titlul de Furnizor al Curtii Imperiale. Cismigiul a fost unul dintre subiectele sale predilecte.

In 1852, moartea surorii sale, la numai 17 ani, lui Mayer ii provoaca o mare durere. Dupa numai doua saptamani, la 38 de ani, moare si el. A fost ingropat in cimitirul Bisericii Evanghelice, apoi osemintele i-au fost mutate in apropierea Bisericii Mavrogheni, langa gradina Cismigiu, ce i-a fost atat de draga.

image027

De-a lungul timpului si alti peisagisti si botanisti au contribuit cu talentul lor la alte infrumusetari, cum este profesorul de Botanica Hofman care a creat Gradina Botanica, horticultorul elvetian Louis Leyvraz (1863), arhitectul Josepth Hartl cel care a cladit spitalul Brancovenesc si Fr. Rebhuhn.

Avand mana libera din partea lui Gheorghe Bibescu, Meyer foloseste balta transformand-o intr-un lac incantator, cu toate instalatiile de canalizare pentru a fi la nevoie golit si curatat. Toata suprafata lacului este pardosita cu beton, instaland in centru o frumoasa fantana arteziana. Meyer traseaza alei, foloseste fiecare ridicatura de teren pentru ca vederea in ansamblu a parcului sa fie cat mai placuta.

Se planteaza peste 30.000 de arbori, speciile fiind indigene, aduse din padurile judetelor Ilfov, Dambovita, Prahova- artari-acer negundo si jugastru-acer campestre, tufan, stejar-quercus robur si quercus cerris, tei-tilia, brazi, frasini, ulmi-ulmus campestris, plopi albi si plopi negri- populus alba, populus nigra, arin -alnus glutinosa, salcie alba, galbena, verde (rachita), carpen-carpinus betulus, alun-corilus avelana, corn-cornus mas, lemn cainesc-ligustrum vulgare, malin- prunus padus, maces- rosa canina, meri salbatici- pirus malus cat si arbori rari: torreaya nucifera, calin, castanul rosu si galben, gyngo biloba, cryptomeria japonica, cephalotaxus drupaceae si multe alte specii decorative. Pentru largirea sortimentului sunt aduse plante de la Jurich din Brasov, Peinther din Viena si Levyras din Bucuresti.

image015

Incantat de lucrarile lui Meyer, noul domn Barbu Stirbey ii prelungeste contractul si astfel in Cismigiu mai sunt realizate grote artificiale, poduri, covoare florale.

Vasele decorative erau facute 'din zinc vopsit imitand marmura' si decorau rondurile si peluzele gradinii. Mayer cere, pentru a completa decorul gradinii,comandarea la Viena a unei statui colosale a 'Dianei cu caprioara', iar pentru alte obiecte de ornament ca poduri, banci, grilaje etc. Cere o deplasare de doua luni la Londra, trecand prin Olanda si la intoarcere prin Sverin-Meklenburg (orasul sau natal).

Dupa moartea lui Mayer in 1861 se adauga chioscuri iar dintr-un raport al gradinarului Hoffman aflam detalii despre lucrarile pentru terminarea 'pesterii'. Din acelasi an se gasesc planurile si devizele unor poduri si ale unui bufet, executate de arh Al. Orascu. Hoffmann se ocupa cu completarea vegetatiei cu specii mai rare. Sunt adusi de la Viena numerosi arbori: platani- platanus occidentalis, magnolii, liriodendron tulipifera, alun cu floare purpurie, peri, frasini pletosi-fraxinus pendula, meri decorativi-malus floribunda.

image019

Gradina Cismigiu a fost reamenajata, in 1910, de arhitectul F. Rebhun, taindu-se plopii batrani si plantandu-se un rand dublu de tei, vizibili si in prezent. Dormitoarele muncitorilor, situate in nordul parcului, au fost inlocuite cu o gradina de trandafiri, aclimatizandu-se si plantandu-se plante exotice aduse pentru prima data in Romania (lotus, magnolia stelata, prunus triloba, malus floribunda).

gradina-cismigiu-1971

Parcul Cismigiu in 1971

Planul initial a fost mereu completat si in anii urmatori alti gradinari vor continua opera peisagistului Mayer.

Astfel ca in 1943 in plin razboi s-a dat in folosinta in prezenta primarului, generalul Ion Rascanu si a ministrului Culturii Nationale, I. Petrovici, Rondul Roman sau Rondul Scriitorilor, o oaza intr-o latura a Cismigiului, decorata cu 12 busturi de scriitori.

image031

Busturile care compun Rondul Roman sunt:

-Mihai Eminescu (1850-1889) Poetul National, sculptor Ion Jalea

-Alexandru Odobescu (1834-1889) publicist, sciitor, om politic; sculptor Milita Petrascu

-Titu Maiorescu (1840-1917) publicist, critic literar, om politic; sculptor Dimitrie Barlad

-I.L. Caragiale (1866-1912) scriitor, dramaturg, publicist; sculptor Oscar Spaethe

-George Cosbuc (1866-1918) poet, publicist, autor de manuale); sculptor Ioan Gr. Popovici

-St. O. Iosif (1875-1913) poet, publicist; sculptor Cornel Medrea

-Ion Creanga (1837-1889) scriitor, povestitor; sculptor I. Gr. Popovici

-Alexandru Vlahuta (1858-1919) poet, scriitor, povestitor; sculptor Oscar Han

-Duiliu Zamfirescu (1858-1922) poet, romancier, dramaturg; sculptor Alexandru Calinescu

-B. Petriceicu Hasdeu (1838-1907) istoric, scriitor, profesor universitar; sculptor Mihai Onofrei

-Nicolae Balcescu (1819-1852) istoric, om politic; sculptor Constantin Baraschi

-Vasile Alecsandri (1819-1890) poet, scriitor, om politic; sculptor Theodor Burca

Unicitatea Gradinii Cismigiu o regasim in conceptia ai diversitatea materialului dendrologic, aici gasindu-se unele exemplare declarate „arbori ocrotiti”, printre care: Platanus x acerifolia; Picea excelsa inversa (molid rosu); Torreya nucifera - langa Grota; Torreya californica; Cedrus atlantica (pin rosu japonez).

Situatia din perioada comunista

Accesul in parc se poate face din Bulevardul Regina Elisabeta unde sunt 2 intrari, din Bulevardul Schitul Magureanu unde sunt amenajate 5 intrari sau din Strada Stirbei Voda unde este o intrare, din Piata Walter Maracineanu tot cu o intrare.

image029

Situat in Zona Centrala a Bucurestiului, Parcul Cismigiu se intinde pe o suprafata de cca 15,59 ha. Este frumos amenajat in stilul parcurilor engleze, cu o vegetatie variata si o policromie a florilor ce ofera o ambianta relaxanta, perfecta pentru plimbari si petrecerea timpului liber.

IMG_8637

Parcul Cismigiu este renumit pentru vegetatia deosebita, astfel ca va puteti plimba la umbra numeroaselor specii de arbori si arbusti: platani, liriodendroni, magnolii, alini, peri, frasini pletosi sau meri decorativi.

poza-podulcunuc

Podul cu nuc - nerenovat dar functional

Arhitectura peisagistica a Cismigiului este deosebita, imbinand perfect zonele de relaxare si odihna, colturile izolate cu cele de promenada unde sunt amenajate alei largi si drepte care conduc spre obiectivele si monumentele din parc.

parcu-cismigiu-620x330

Poza din primavara, 1989

De asemenea, atractiile parcului, precum si amenajarea acestuia sunt primitoare si special create pentru a se adresa tuturor categoriilor de varsta. Astfel, in parcul Cismigiu fie ca sunteti adolescenti, parinti sau bunici, cu siguranta veti gasi un spatiu care sa se potriveasca varstei si nevoilor voastre, in ceea ce priveste relaxarea si petrecerea timpului liber.

image037

Daca alegeti sa va petreceti timpul liber prin parcul Cismigiu, iata care sunt principalele puncte de atractie:

Gradina de trandafiri – arhitectura gradinii de trandafiri este deosebita, fiind construita din ziduri si coloane din piatra si pergola de lemn cu lanturi de fier intre ele, pe care sunt expuse numeroase soiuri de trandafiri agatatori.

Rondul roman – este, cu siguranta, unul dintre principalele puncte de atractie ale parcului Cismigiu. Rondul roman este o platforma circulara cu diametrul de 20 m. Din cele 4 puncte de acces se poate cobora, pe treptele din piatra, pe aleea circulara ce desparte rondul de plantatia de pe margine. Vegetatia din jurul rondului este speciala, plantele decorative fiind tunse in forme conice.

Foisorul Fanfarei este un alt punct de atractie, aici fiind organizate concerte de fanfare, muzica clasica sau muzica populara.

image039

Lacul, la marginea caruia va puteti plimba vara, pentru a va racori si bucura de peisajele minunate oferite de natura. Iarna lacul devine un loc de atractie pentru iubitorii sporturilor de iarna, fiind transformat in patinoar.

Coltul cu arbori si arbusti cu frunze, care sunt verzi in tot timpul anului. Acest colt este amplasat langa Colegiul Gh. Lazar.

Coltul sahistilor – este un colt special amenajat pentru pasionatii de sah. Este locul in care se intalnesc, in special. domnii trecuti de varsta a 2-a si se relaxeaza jucand cateva runde de sah.

Coltul copiilor – este amplasat langa Lacul Cretulescu. Spatiul este special amenajat pentru cei mici, cu jocuri distractive.

Izvorul lui Eminescu este situat la baza pantei dinspre Strada Stirbei Voda.

***

Observati ca vegetatia luxurianta a "rezistat eroic" si in perioada comunista!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Parcul Cismigiu - perioada moderna

Lacul avea o capacitate de 20.000 m.3 Apa provenea din izvoare, ploi si scurgerile de pe „proprietatile Florescu si Cretulescu”, cantitatea zilnica ajungand la 100 m.c. Apa insuficienta a lacului a determinat Primaria sa monteze patru tasnitori (1869), al caror debit era asigurat de catre Serviciul Apelor.Insa nici aceasta masura nu a acoperit necesarul de apa. Planul realizat de D. P. Sesquieres, sub supravegherea lui G. Cerchez privind canalizarea Dambovitei, ofera detalii si despre Gradina Cismigiu, care avea doua iesiri in Bulevardul Schitu Magureanu, trei in Bulevardul Independentei, patru in Piata Walter Maracineanu si niciuna in strada Stirbei Voda.Cismigiul a fost si locul reprezentatiilor in aer liber, cu scop cultural si, in special, pentru ajutorarea celor nevoiasi si a celor sinistrati in urma incendiilor si a inundatiilor ce aveau loc in acea vreme destul de frecvent. Doamne din inalta societate, costumate in taranci, vanzatoare si florarese, vindeau in chioscuri special …

In fiecare vara mor pestii din iazuri, balti, lacuri si chiar rauri din cauza caldurii si nimeni nu ia nici o masura preventiva desi ele exista!

Fenomene repetitive cu consecinte dezastruoase asupra vietatilor acvatice la care autoritatile locale nu reactioneaza deloc conform procedurilor standard din legislatia UE! Dar asta nu mai mira pe nimeni, nu-i asa?Cat despre noii sau mai vechii proprietari de lacuri si balti ... nu mai este nimic de spus! Ei folosesc luciul de apa doar pentru a obtine profit si asta cu orice pret.Ca in orice afacere trebuie intai sa investesti daca vrei sa mearga totul ca pe roate si apoi sa culegi roadele.Sa spicuim din presa cateva cazuri legate de tema abordata:
Cazul Dambovita
[youtube https://youtu.be/xhQdqype9qs]Pe Lacul Morii (spre mal) există numeroase exemplare de peşti morţi, de dimensiuni mici şi mijlocii, preponderent puiet. La o primă evaluare, cauza identificată de reprezentanţii Serviciului Protecţia Mediului a fost stabilită ca fiind hipoxia
(scăderea cantității de oxigen în țesuturi, medii de cultură sau aer),
fapt confirmat şi de reprezentantul Administraţiei Naţionale “Apele
Române”.A…

Parcul Cismigiu - perioada moderna

Lacul avea o capacitate de 20.000 m.3 Apa provenea din izvoare, ploi si scurgerile de pe „proprietatile Florescu si Cretulescu”, cantitatea zilnica ajungand la 100 m.c. Apa insuficienta a lacului a determinat Primaria sa monteze patru tasnitori (1869), al caror debit era asigurat de catre Serviciul Apelor.Insa nici aceasta masura nu a acoperit necesarul de apa. Planul realizat de D. P. Sesquieres, sub supravegherea lui G. Cerchez privind canalizarea Dambovitei, ofera detalii si despre Gradina Cismigiu, care avea doua iesiri in Bulevardul Schitu Magureanu, trei in Bulevardul Independentei, patru in Piata Walter Maracineanu si niciuna in strada Stirbei Voda.Cismigiul a fost si locul reprezentatiilor in aer liber, cu scop cultural si, in special, pentru ajutorarea celor nevoiasi si a celor sinistrati in urma incendiilor si a inundatiilor ce aveau loc in acea vreme destul de frecvent. Doamne din inalta societate, costumate in taranci, vanzatoare si florarese, vindeau in chioscuri special …