In fiecare vara mor pestii din iazuri, balti, lacuri si chiar rauri din cauza caldurii si nimeni nu ia nici o masura preventiva desi ele exista!

Fenomene repetitive cu consecinte dezastruoase asupra vietatilor acvatice la care autoritatile locale nu reactioneaza deloc conform procedurilor standard din legislatia UE! Dar asta nu mai mira pe nimeni, nu-i asa?

Cat despre noii sau mai vechii proprietari de lacuri si balti ... nu mai este nimic de spus! Ei folosesc luciul de apa doar pentru a obtine profit si asta cu orice pret.

Ca in orice afacere trebuie intai sa investesti daca vrei sa mearga totul ca pe roate si apoi sa culegi roadele.

Sa spicuim din presa cateva cazuri legate de tema abordata:

Cazul Dambovita

[youtube https://youtu.be/xhQdqype9qs]

Pe Lacul Morii (spre mal) există numeroase exemplare de peşti morţi, de dimensiuni mici şi mijlocii, preponderent puiet. La o primă evaluare, cauza identificată de reprezentanţii Serviciului Protecţia Mediului a fost stabilită ca fiind hipoxia
(scăderea cantității de oxigen în țesuturi, medii de cultură sau aer),
fapt confirmat şi de reprezentantul Administraţiei Naţionale “Apele
Române”.

Acest fenomen se produce din cauza dezvoltării excesive a plantelor
acvatice care consumă o anumită cantitate de oxigen dizolvată în apă, în
condițiile în care temperaturile cresc pe perioada verii.

Pentru remedierea problemei constatate, Administraţia Naţională
“Apele Române”  intervine cu un efectiv de lucrători cu bărci şi
ustensile necesare captării peştelui, în vederea curăţării luciului de
apă.

Independent, echipe ale Ministerului Mediului, prezente în zonă,
prelevează probe de apă şi realizează analiza peştilor captaţi pentru a
stabili cu exactitate dacă motivul mortalităţii îl reprezintă,
într-adevăr, hipoxia.

Problema a fost sesizată de cetăţeni  şi organelor Ministerului
Afacerilor Interne şi Gărzii Naționale de Mediu care realizează
verificări pe liniile de competenţă specifice.

Cazul Dunare

zona Dr. Tr. Severin

Cazul Delta

Sute de exemplare de pești au murit pe canalele și lacurile din Deltă din cauza nivelului mic al Dunării și a temperaturilor ridicate înregistrate în ultima perioadă, Federația Organizațiilor Producătorilor de Pește din Delta Dunării (FOPPDD) estimând pentru acest an venituri mai mici cu 50% în acest an față de anii trecuți pentru pescari.

‘S-au înregistrat mortalități piscicole încă de la începutul sezonului de pescuit. Primele sesizări le-am primit din partea asociațiilor din zona complexului Razim-Sinoe. Au urmat Șontea-Fortuna, Gorgova-Uzlina, Matița-Merhei, Roșu-Puiu. Situația este critică, pentru că toată partea de vest a Deltei e uscată, iar dacă nu este uscată, apa are o adâncime foarte mică și oferă condiții de pescuit doar păsărilor’, a declarat președintele FOPPDD, Dan Verbina.

El a amintit că pe fondul caniculei, la finele lunii iulie, pescarii au decis să întrerupă pescuitul timp de o săptămână, capturile din acea perioadă neîndeplinind condițiile de comercializare.

‘În momentul de față, din cauza căldurii, a mai apărut o problemă pentru pescari. Ca urmare a depunerii de materiale vegetale pe fundul lacurilor care fermentează și degajează hidrogen sulfurat și capturile din plasele pescarilor sunt afectate’, a menționat liderul federației.

În acest context, potrivit sursei, pescarii din Delta Dunării nu-și vor putea îndeplini capturile alocate pentru acest an de către autoritatea de mediu, iar cele de anul viitor ar putea fi diminuate.

‘Sunt zone în care pescarii nu vor putea realiza decât 50% din cota alocată pentru pescuit în acest an, iar veniturile lor vor scădea la jumătate. Singura soluție este decolmatarea canalelor impracticabile, iar noi nu vrem lucrări pe kilometri întregi sau excavarea a sute de mii de metri cubi de pământ, ci lucrări punctuale pe lungimi de 100 de metri acolo unde este imperios necesar’, a precizat președintele FOPPDD.

Scăderea cotelor Dunării și temperaturile ridicate înregistrate în ultima perioadă au favorizat, potrivit sursei, înmulțirea păsărilor ihtiofage, acestea putând ajunge mai repede la capturile de pește.

Autoritățile tulcene s-au întrunit în ultima perioadă în ședințe pentru a analiza situația apărută în Delta Dunării unde din cauza secetei 68 de kilometri de pe 51 de canale din Rezervație sunt colmatate. În momentul de față, se lucrează la o prioritizare a lucrărilor, astfel încât Comitetul Județean pentru Situații de Urgență să poată solicita fonduri de la Guvern sau Ministerului Mediului pentru execuția imediată a lucrărilor.

Potrivit Administrației Fluviale Dunărea de Jos, cota fluviului la Tulcea este, marți, de 64 de centimetri, cu doi mai mică decât cea de luni. La Isaccea, nivelul fluviului este de 73 de centimetri, scăderea fiind aceeași față de ziua precedentă. Tendința apelor Dunării pentru următoarele zile este de creștere cu până la 3 centimetri.

Cazul Galati I

Garda de Mediu Galati a inceput o ancheta DUPA ce o echipa de control a institutiei a descoperit peste 20 de tone de pesti morti la Balta Vladesti, situata in Lunca Prutului, in estul judetului Galati, specialistii apreciind ca, cel mai probabil, pestii au murit din cauza lipsei de oxigen din apa. Unde erau sistemele de aerare recomandate in zilele cu temperaturi excesive?

[youtube https://youtu.be/AwUa4TWZj44]

Locuitorii comunei Vladesti au vazut ca malurile baltii sunt pline de pesti morti si au sesizat imediat autoritatile. Garda de Mediu a trimis imediat o echipa de control in zona, pentru a evalua dimensiunile catastrofei.

"Din estimarile noastre si ale Primariei, sunt peste 20 de tone de peste mort. Sunt pesti mari, de la 1,5 la 15 kilograme", a declarat comisarul de mediu Marian Mocanu.

Potrivit aceleiasi surse, pestii morti sunt evacuati de angajatii Zatun SA, societatea care a preluat Balta Vladesti in concesiune de la stat. Acum doi ani, Zatun a intrat in lichidare judiciara, iar lichidatorul – Management Reorganizare Lichidare Iasi SRPL – a luat in administrare activele societatii, inclusiv Balta Vladesti, in scopul vanzarii lor.

Expertii piscicoli vorbesc despre dezastrul ecologic ca despre un act de neglijenta, apreciind ca pestii de la Vladesti au murit, cel mai probabil, din cauza lipsei de oxigen din apa. Societatea care detinuse anterior lacul nu avea in dotare nici un fel de pompe de aerare!

"Din cauza caldurii foarte mari, a densitatii mari de populare a apei mici, se produce un deficit de oxigen, iar pestii mor. De asemenea, mai apare fenomenul de inflorire a apei, adica lumina si caldura favorizeaza dezvoltarea algelor, care consuma oxigenul din apa. Daca mai apar si alge albastre, atunci e cu atat mai grav. Concluzia este ca, cel mai probabil, dezastrul a fost produs de cresterea consumului de oxigen, pe fondul caniculei, a luminii puternice si a suprapopularii apei", a explicat luni, presedintele Asociatiei Judetene a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Galati, Vladimir Talpes.

Garda de Mediu a inceput o ancheta in acest caz. "Am luat legatura cu reprezentantii firmei Management Reorganizare Lichidare Iasi SRPL. Facem cercetari sa vedem de ce a murit pestele si, probabil, in zilele urmatoare vom stabili sanctiunea pe care o vom aplica", a afirmat comisarul de mediu Marian Mocanu. Directorul coordonator al Comisariatului Judetean al Garzii de Mediu, Mihai Turcu, a anuntat deja pedeapsa maxima.

"Balta Vladesti nu este o hala pe care, in calitate de lichidator, o iei in administrare si o vinzi. Acolo sunt vietati care ar fi trebuit sa fie ingrijite. Cred ca firma va lua amenda maxima", a delcarat acesta.

Cazul Galati II

Mii de pesti morti au fost gasiti intr-un rau de langa Galati, afluent al Siretului. Autoritatile au acum si o explicatie pentru dezastrul ecologic - explicatie tardiva si, la capitolul masuri de prevenire a unui nou incident de acest fel, bugetul alocat pentru anul viitor este tot zero lei zero bani!

Autoritatile din Galati sustin ca au gasit explicatia dezastrului ecologic de pe un afluent al Siretului, unde mii de pesti morti au fost descoperiti ieri plutind in rau. Specialistii de la Apele Romane, care au ridicat probe, spun ca pestii nu au murit din cauza poluarii, ci a unui fenomen natural, provocat de temperaturile ridicate din zona. Caldura a stimulat dezvoltarea unor alge, mari consumatoare de oxigen. Controlul dezvoltarii algelor revine specialistilor care insa trebuie platiti! La noi daca nu se poate gratis atunci nu merge treaba!

In plus, din cauza debitului foarte mare al Siretului, provocat de ploile din ultima vreme, apa din paraul care il alimenta nu s-a mai scurs cu aceeasi viteza iar locul s-a transformat, pentru cateva saptamani, in apa statatoare, cu aspect de mlastina. Nimeni nu s-a gandit ca pestii nu vor supravietui in aceste conditii. Vina a cazut pe cei de la Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare, care au in administrare canalul si ar fi trebuit sa il curete. Acum tot ei sunt cei care trebuie sa igienizeze zona!

Localnicii din comuna Branistea au anuntat luni autoritatile ca mii de pesti morti zac in raul Barladel, afluent al Siretului. Pescarii spun ca este vorba in special despre puiet de crap, salau, stiuca si biban.

Oamenii locului cred ca pestii au murit din cauza poluarii - voita sau acidentala. Mirosul puternic de peste stricat face insa imposibila detectarea mai rapida a unor combustibili sau a altor substante toxice.

“Probabilitati sunt multe”, spune unul din oamenii din Branistea „Undeva o statie de epurare, poate mai la deal - nu e rau sa incercam sa vedem vreo doi, trei kilometri mai la deal, sa vedem daca e din aceeasi zona, daca nu, de pe aproape, de pe aici.”

Specialistii de la Apele Romane au prelevat probe de apa si vor incerca sa isi dea seama daca lipsa oxigenului din apa sau poluarea au cauzat moartea pestilor.“O sa trebuiasca sa facem si analize in laborator ca sa ne putem pronunta, pentru ca e prea putin pentru o sonda multiparametru” spune unul dintre specialisti.

Grav este si ca animalele care pasc pe campul din apropiere se adapa din acelasi loc. Oamenii spun ca pe raul Barladel s-a mai intamplat asa ceva, cu ani in urma. Atunci, primarul a dat vina pe o asa-zisa ploaie acida si nu a chemat autoritatile de mediu.

Cazul Herastrau - fenomen repetat deja anual

Aflat in nordul Micului Paris, parcul Herastrau obisnuia sa fie o zona de racoare in zilele de canicula. Obisnuia! De când a venit insa canicula, reprezentanţii primăriei sectorului 1 au început să adune peştii morţi din lac cu sacii.

Caldura sufocanta a determinat o situatie de-a dreptul macabra in Capitala. Pe lacul Herastrau si-au facut aparitia sute de pesti morti. Bucurestenii au incins telefoanele primariei, reclamand atat privelistea cat si mirosul de-a dreptul insuportabil.

Printre peşti morţi. Aşa se plimbă bucureştenii vara de vara, cu barca pe lacul Herăstrău. Nici plimbările pe alei nu sunt cea mai bună alegere gratie mirosului pestilential raspandit de materia in putrefactie.

Ce s-a întâmplat însă?

"Pe marginea lacului, am făcut aici un mic traseu, de o jumătate de oră şi în jur de zece am văzut noi, lângă mal. Miroase urât apa din cauza asta. Miroase da, miroase foarte rău, adică a baltă statută", au relatat martorii oculari.

"Este vorba despre fenomenul numit eutrofizare. Adică, în momentul în care e cald aşa se dezvoltă foarte multe alge care mănâncă oxigenul din apă şi peştii mor sufocaţi", a explicat CRISTIAN LASCU, expert de mediu.

Pe lângă razele fierbinţi ale soarelui, şi apa murdară a lacului contribuie la decimarea populatiei de peşti.

"Este şi apa murdară o cauză pentru că această murdărie este de fapt o suspensie organică, care hrăneşte acele bacterii care consumă şi ele oxigen", a mai spus CRISTIAN LASCU.

Masurile luate de autoritati pentru prevenirea catastrofei sunt aceleasi ca cele de acum un an sau doi, adica zero barat. Nu degeaba a ramas din mosi stramosi proverbul:

"Schimbarea stapanilor bucuria nebunilor!"

Cazul Gheorgheni

Un pescar a anunţat pe cei de la Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABA Someş-Tisa) că pe lacul din cartierul Gheorgheni sunt mii de peşti morţi. Reprezentanţii ABA au sesizat Primăria Cluj-Napoca, care este administratorul lacului. Cum s-a ajuns oare la această situaţie paradoxala?

La fața locului au venit reprezentanţii Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABA Someș-Tisa), care au constatat că peștii au murit din cauza căldurii: “mortalitatea piscicolă s-a produs pe fondul unor temperaturi ridicate din ultima perioadă, a lipsei de primenire cu apă proaspătă din drenuri și din izvoare, peste care s-a suprapus fenomenul de descompunere a vegetației acvatice, în condițiile unui lac suprapopulat cu ihtiofaună”.

Sisteme de aerare, curatarea algelor, limitarea dezvoltarii acestora? Nimic!

Administratorul lacului e Primăria din Cluj-Napoca, ce, spun reprezentanții ABAST, va fi sesizată să decolmateze lacul pentru reducerea gradului de eutrofizare – înmulțirea excesivă a algelor pe fondul temperaturilor ridicate. “Evenimentul a avut un impact local, doar la nivelul lacului de agrement, fără a fi afectate cursuri de apă de suprafață”, arată ABAST.

Evident ca nici nu poate fi vorba de introducerea unor pompe de aerare plutitoare pentru ca bugetul nu permite dar nici alte masuri preventive mai ieftine si la indemana autoritatilor nu au fost executate la timp.

Șeful asociației pescarilor din Cluj, Andrei Pop, spune pentru actualdecluj.ro că a trebuit să recolteze nu mai puțin de 300 de kilograme de pește mort din lac, ieri. “Vrem să vedem dacă se va repeta fenomenul, atunci va trebui să băgăm plasele, să luăm ce mai putem lua și să mutăm peștii în lacul 3, e singura soluție. Nu știu cauza, dar de ce nu s-a întâmplat vara, când era mai cald? Apă curentă nu există de unde să bage, temperaturile sunt tot așa. Au murit sute de puieți mici, de 5-7 cm, care contează foarte mult”, spune el, adăugând că un incident similar s-a întâmplat și în 2008.

Cazul Lacul Bisericii

Zeci de peşti morţi plutesc, de câteva zile, pe Lacul Bisericii din Câmpina, motiv ingrijorator pentru localnici. Deocamdată, nu se ştie motivul pentru care peştii din lac mor.

Peştii morţi au apărut de câteva zile pe luciul apei, dar în număr destul de mic.

Momentan nu se stie exact cauza pentru care pestii din lac mor, un posibil factor ar putea fi apa prea incalzita de la caldura din ultima perioada, se vor preleva mai multe probe din apa lacului si vor fi analizate in laborator.

Situatia este monitorizata si imediat ce se descopera cauza, autoritatile competente vor sti ce au de facut.

Cazul Lacul Chinteni

Sute de pești s-au asfixiat în Lacul Chinteni

A fost mobilizare generală a autorităților județene, după ce sute de pești morți au ieșit la suprafața lacului din Chinteni. Alarma a fost dată de primarul Lucia Suciu, iar la fața locului s-au deplasat echipe ale Prefecturii Cluj, ale Agenției pentru Protecția Mediului, dar și Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Cluj.

“Ca urmare a constatarilor de la fata locului s-a trecut la recoltarea probelor din apa din lac, din mai multe puncte, dar si probe din cadavrele pestilor care au fost gasiti in apa. Pestii aveau ceva “vechime”, acele cadavre nu erau proaspete. Prezentau diferite stadii de deteriorare, unii chiar avansate”, a declarat Ioan Oleleu, Director DSVSA Cluj.

Din analizele efectuate de inspectorii Agenției Pentru Protecția Mediului a rezultat că nu există suspiciuni de otrăvire a apei și că peștii au murit prin asfixiere, suprafața lacului din Chinteni fiind foarte multă vreme înghețată.

“S-au prelevat doua probe. Din informatiile pe care le am pana in acest moment, indicatorii care au fost determinati se incadreaza in concentratiile maxime admise”, puncteaza Liana Mureșan, Inspector APM Cluj.

Direcția Sanitar Veterinară, împreună cu Primăria Chinteni continuă să țină lacul sub observație, existând pericolul ca și alți pești, morți, să iasă la suprafață. 

Pentru a preîntâmpina astfel de dezastre ecologice lacul din Chineti ar trebui curațat, dar primarul comunei spune că în acest moment nu există fonduri pentru a demara aceste lucrări, estimate la 3 milioane de euro.

Cazul Lacul Ciurila

Mii de pesti morti pe lacul din Ciurila

Mii de pesti morti plutesc pe unul dintre lacurile din localitatea clujeana Ciurila, faimoasa pentru lacurile sale de pescuit. Situatia a fost sesizata azi-dimineata. Presedintele Asociatiei in a carei proprietate se afla lacurile, Liviu Copil, se afla la fata locului."Sunt cateva mii de pesti morti adunati intr-un colt. Este vorba despre puiet. Acum recoltam probe si le ducem la Directia Sanitar Veterinara pentru analize", a declarat pentru citynews.ro Liviu Copil.

Cauzele incidentului nu se cunosc inca. Specialisti din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului si ai Garzii de Mediu au plecat la fata locului pentru verificari. "Am fost sesizati si noi cu privire la acest aspect, iar acum sunt plecati la fata locului specialisti de la Garda si de la Agentia pentru Protectia Mediului pentru a preleva probe", a declarat pentru citynews.ro comisarul sef al Garzii de Mediu, Mihaela Rozor.

UPDATE: “Este vorba despre lacul Filea 2. Colegii nostri de la Agentia pentru Protectia Mediului, impreuna cu cei de la Apele Romane si specialisti de-ai nostri au prelevat probe de la fata locului. Cel mai probabil, rezultatele le vom avea maine”, a declarat Mihaela Rozor, directorul Garzii de Mediu.

Cand au venit rezultatele, surpriza, pestii au murit din lipsa de oxigen!

Cazul Lapus

Probleme cu peștii morti pe râul Lăpuș din județul Maramureș. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a fost convocat astăzi, 27 august, cu privire la mortalitatea piscicolă care există în momentul de față pe râul mai sus amintit. Măsura a fost luată în urma sesizării, de către un membru al Asociatiei pescarilor sportivi “Vidra” Baia Mare, a faptului că pe râul Lăpuş se înregistrează un fenomen de mortalitate piscicolă.

La întrunire au participat Stelian Ivaşcu, inginer şef al S.G.A. Maramureş, Liviu Mureşan, inginer piscicol la A.N.P.A., Călin Crişan, comisar în cadrul Gărzii de Mediu Maramureş, lt.col Ioan Mureşan, şef centru operaţional I.S.U. Maramureş, Ioana Trifoi, directorul  Agenţiei pentru Protecţia Mediului Maramureş şi Cristian Bejan, din partea Asociaţiei Pescarilor Sportivi “Vidra” Baia Mare.

"În urma deplasării în teren şi a verificării râului Lapuş, în aval de confluenţa cu râul Săsar, membri Comisiei au constatat pe malul stâng, pe o lungime de cca 300 m, o cantitate de cca. 4-5 kg de peşte mort, cu predilecţie puiet.
În urma analizei situaţiei, a rezultat faptul că fenomenul de mortalitate piscicolă a fost generat de asfixierea mecanică a peştilor, cu predilecţie puiet, pe fondul creşterii turbidităţii apei şi scăderii conţinutului de oxigen.

Cazul Paraul Barladel

Localnici din satul Traianu, comuna Braniştea, spun că au observat grozăvia duminică pe la prânz, când unii dintre ei au ieşit cu undiţele pe Bârlădel, în apropierea gurii de vărsare în Siret. În locul în care oamenii obişnuiau să prindă peşte, pluteau mii de peşti, de la cei mai mici la unii mari, de peste un kilogram. Alţii, cu ultimele puteri, se zbăteau la suprafaţa apei murdare. Fără să se gândească, unii dintre spectatorii sinistrului spectacol au şi sărit să adune peştii cei mai mari, în timp ce alţii au venit special la aflarea veştii.
"Umblau băieţii cu ghioagele, îl loveau, mai mişca, oricum. A fost peşte mare, ştiucă la un kilogram jumătate… Au venit şi au luat ce era mai răsărit. Oamenii au luat peşte care plutea la suprafaţă, mai mişca un pic. Ori l-au mâncat, ori l-au vândut. Acum a rămas cel mai mic", ne-a spus Petrache Codreanu, un localnic din Traianu.
Într-adevăr, luni la prânz, la suprafaţa apei pluteau mii de peşti mici. Ici-colo câte unul mai răsărit, care scăpase de lacomii de duminică. Speriaţi de sursa de infecţie pe care o constituie masa de peşti morţi, oamenii din Traianu erau şi mai deranjaţi de mirosul pestilenţial degajat de organismele care începuseră să putrezească, dar şi de reacţia întârziată a autorităţilor.
"Aşteptăm să vină Garda de Mediu, am anunţat-o. Animalele de aici de pe câmp beau apă din Bârlădel. E periculos şi pentru ele şi pentru noi, că le consumăm laptele. La câtă mizerie e acum, se infectează peştele şi totul se va duce în Siret", a adăugat Constantin Zlate.

O posibilă cauză a morţii peştilor ar fi nivelul scăzut la apei, care a dus şi la lipsa de oxigen.
"Lunea trecută am început să dăm drumul la vană progresiv. Probabil din cauza lipsei de oxigen s-a întâmplat asta, oricum, să se facă măsurătorile şi să vedem", a precizat Vasile Vasile, de la staţia de deversare a ANIF.
Primele concluzii trase de cei de la Apele Române, veniţi ieri după amiază în inspecţie, confirmă această ipoteză.
"Am făcut măsurătorile la faţa locului şi primele rezultate arată o concentraţie de 6 a oxigenului. O limită normală ar fi undeva în jur de 8. Vom face şi analizele de laborator şi vom vedea despre ce este vorba", a adăugat Silviu Prisecaru, inspector în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi.
Verdictul final a venit din partea Gărzii de Mediu, care s-a deplasat în teren pentru verificări. Concluzia oficială înlătură orice suspiciune de poluare.
"În urma analizelor s-a stabilit drept cauză a morţii peştilor lipsa de oxigen din apă. Aceasta a fost cauzată de temperaturile crescute, care au determinat scăderea nivelului apei pe acel canal, abundent în vegetaţie", a subliniat Mărioara Gătej, comisarul şef al Gărzii de Mediu Galaţi.

Cazul pastravariei din Slanic

De citeva zile, pestii din Pastravaria Slanic Moldova mor pe capete. Fenomenul pare unul ciclic, dupa ce in urma cu doi ani citeva mii de exemplare au decedat din cauza poluarii cu rumegus si a celei provocate de turistii care au campat in amonte de pastravarie.

„De aceasta data, pestii au murit din cauza lipsei de oxigen. De citeva zile, Directia Silvica executa lucrari in albia piriului Slanicel, care au tulburat apa, si pastravii nu mai pot sa respire. Am adunat, acum, peste o suta de kilograme de pesti morti”, a declarat Constantin Rosculet, patronul Pastravariei din Slanic Moldova.

In replica, Gheorghe Savu, Directorul Directiei Silvice, spune ca acuzatiile sint nefondate. „Nu am cunostinta despre acest incident. Stiu ca este o firma care executa lucrari in acea zona, dar nu stiu sa se fi intimplat vreun incident de asa natura.

In plus, nu am fost sesizati de nimeni despre acest fapt, asa cum cred ca era normal sa fie daca era adevarat, desigur”, a declarat directorul Savu. Pentru a-si putea recupera prejudiciul, Constantin Rosculet spune ca va actiona in judecata Directia Silvica, precum si firma care executa lucrari in albia piriului Slanicel.

Cazul Paraul Rastoaca

Zeci de pesti morti zac de cateva zile pe marginea paraului Rastoaca, in zona parcului din Gaesti, cele mai probabile cauze fiind poluarea si inghetul, dupa cum sustin reprezentantii Garzii de Mediu Dambovita.

’’Am fost sesizati de mortalitate piscicola pe paraul Rastoaca. Am ridicat probe de apa pentru a putea vedea care este cauza. Pe paraul Rastoaca in amonte nu sunt puncte de descarcare controlate sau activitati care au generat poluarea. Echipa de la mediu care a mers acolo a constat ca paraul este inghetat pe cea mai mare parte din suprafata. In urma analizelor s-a constatat ca exista si o poluare in apa peste limita normala’’ a declarat seful Garzii de Mediu Dambovita, Dumitru Calinoiu.

Conform acestuia, cele doua cauze insumate, lipsa oxigenului in apa si incarcarea organica mare, au determinat mortalitatea piscicola.

Localnicii din Gaesti spun ca in zona paraului care trece prin parc sunt aruncate multe gunoaie iar mirosul a devenit insuportabil si din cauza pestilor morti. Autoritatile locale au precizat ca pestii morti vor fi ridicati si se va incerca regularizarea albiei paraului si igienizarea zonei.

’’Sunt posibile scurgeri de carbid sau aruncari de carbid de catre cetateni ai orasului. N-am depistat pe nimeni acolo, am vazut doar niste pesti morti. Primaria incearca sa regularizeze acest curs de apa’’ – a declarat sefa Serviciului Urbanism din Primaria Gaesti, Carmen Dumitrescu.

Cazul Raul Bistrita

Sute de pesti morti plutesc pe raul Bistrita pe o raza de aproape 500 de metri, fara sa se cunoasca adevaratul vinovat.
Ioan
Bors, directorul Garzii de Mediul Bistrita Nasaud, spune ca nu este
vorba de o poluare, ci ca "mortalitatea piscicola se datoreaza debitului
scazut de apa. Se pare ca din cauza lipsei de oxigen din apa au murit
pestii", potrivit Bistriteanul.
Insa primarul din Bistrita este de parere ca la mijloc nu sunt cauze naturale.
"Cei de la Hidroelectrica
au avut probleme, nu au mai procesat pentru ca au efectuat reparatii la
turbina. Mortalitatea piscicola nu e una naturala, ci umana. S-au
efectuat reparatii capitale fara sa se ia masurile necesare pentru
protectia faunei piscicole, spune Ovidiu Teodor Cretu.
Faptul ca autoritatile nu au un raspuns exact in privinta pestilor morti nu ii opreste pe localnici sa isi faca provizii.
"Merg
acasa si prajesc pestii ca doar nu au nimic, nu reprezinta nici un
pericol...prind si eu peste ca doar e gratis", a spus un localnic.

Cazul Raul Bratia

Duminică, mai mulţi săteni din Aninoasa au alertat autorităţile după ce au găsit pe albia Râului Bratia mai mulţi peşti morţi. La faţa locului s-a deplasat o echipă formată din comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul Judeţean Argeş, reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş, ai Poliţiei Criminalistice Câmpulung, ai Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Câmpulung, ai Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş şi ai Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea. Într-adevăr, aceştia au găsit în zona Nevrinţu, în comuna Aninoasa, în aval de podul de peste DJ 732, pe un sector de râu de circa 500 metri, puieţi de peşti morţi plutind pe suprafaţa apei, acest fapt ducând la suspiciunea de braconaj. Au fost recoltate două probe de apă pentru a fi analizate în laboratorul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea. De asemenea, au fost recoltate probe din peştii morţi, de către reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş, pentru efectuarea analizelor de specialitate. Instituţia Prefecturii Argeş dă asigurări că, în funcţie de rezultate şi de cercetările specifice, vor fi dispuse măsurile ce se impun în această situaţie.

Cazul Raul Nadas

Dispeceratul Direcţiei Apelor Someş-Tişa (DAST) a fost informat cu privire la un incident produs pe râul Nadăş, în seara zilei de 10 iunie 2009. La faţa locului s-a constatat o masă de peşti ameţiţi, de diferite dimensiuni, aglomeraţi în zona de mal.

Fenomenul a fost sesizat din zona Autogării Beta până în zona podului Minesa. S-au recoltat peşti şi probe de apă din mai multe secţiuni de pe râul Nadăş, până la confluenţa cu Someşul Mic. În urma observaţiilor efectuate la faţa locului şi a determinărilor de laborator, s-a evidenţiat lipsa acută a oxigenului dizolvat, care a afectat fauna piscicolă. Fenomenul este în continuare atent monitorizat de către reprezentanţii instituţiei DAST, prin continuarea investigaţiilor pe teren.

Cazul Sfântu Gheorghe și Sântionlunca

Sute de kilograme de peşti morţi au ieşit la suprafaţa a două
lacuri din judeţul Covasna odată cu topirea gheţii. Este vorba despre
lacul din zona Gării municipiului Sfântu Gheorghe şi despre lacul
Sântionlunca. Potrivit autorităţilor, moartea peştilor a survenit cel
mai probabil din cauza lipsei de oxigen, generată de scăderea volumului
de apă şi de îngheţ.

După ce săptămâna trecută pe lacul din zona Gării din Sfântu
Gheorghe au fost găsiţi peşti morţi, acelaşi peisaj dezolant a putut fi
văzut şi pe lacul Sântionlunca.

Potrivit administratorului acestui lac, preşedintele Asociaţiei
Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) din judeţul
Covasna, Laszlo Bela, cauza morţii peştilor este asfixierea şi s-a
pierdut o cantitate de 150 de kilograme de peşte, respectiv şalău,
biban, ştiucă, crap şi alte specii, unele exemplare şi de câte 10-12
kilograme fiecare. Valoarea pierderilor se ridică la aproximativ 20.000
de lei.

„Cei de la SGA au dat drumul la apă, au curăţat canalele şi au scăzut
nivelul apei cu vreo 80 de centimetri. Pentru că a fost o iarnă foarte
grea, peştii au rămas în apă mică şi au îngheţat. În urmă cu mai mulţi
ani, nişte case din apropierea lacului au fost inundate şi din acest
motiv s-au curăţat canalele de scurgere. Lacul acesta a fost populat de
noi acum 40 de ani şi niciodată nu au fost probleme. Mare lucru nu mai
putem face pe acest lac. În unele locuri are 20 de centimetri. Sunt vreo
trei puncte unde apa a mai rămas peste un metru. Dacă nu se va mai da
drumul la apă, atunci lacul va reveni”, a declarat Laszlo Bela, adăugând
că peştii morţi au fost adunaţi şi îngropaţi.

Pești morți, au putut fi văzuți săptămâna trecută și la suprafața lacului din zona Gării municipiului Sfântu Gheorghe.

O echipă formată din reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, Direcţiei
Sanitar Veterinare şi Siguranţa Alimentelor (DSVSA) şi de la Sistemul de
Gospodărire a Apelor (SGA) din judeţul Covasna au luat probe şi au
analizat situaţia lacului din Sfântu Gheorghe, ca urmare a sesizărilor
primite de la cetăţeni.
„Nivelul apei a fost foarte mic, iar în această iarnă lacul a
îngheţat aproape până la fund. După dezgheţ au ieşit peştii la
suprafaţă. (…) Probleme de acest fel sigur vor mai apărea în astfel de
„braţe moarte”, cu apă stătătoare, acum, după dezgheţ. (…) În cazul
lacului din Sfântu Gheorghe am încheiat o notă cu Primăria,
administratorul lacului, să fie curățat lacul și peştele să fie dus la
unităţi specializate pentru incinerare”, a declarat Lucian Cândea.

Şi directorul executiv al DSVSA, dr. Sikó Barabási Sándor, a confirmat drept cauză a morţii acestor peşti, asfixierea.

„Din experienţa anilor trecuţi vă pot spune că de obicei în această
perioadă peştii se confruntă cu lipsă de oxigen. (…) Am mai avut de mai
multe ori această problemă. După ploi mai abundente, după topirea
zăpezii, se întâmplă ca în apele foarte tulburi nisipul să astupe
branhiile şi peştii să nu primească destul oxigen sau din cauza acestor
ierni aşa mai grele, în urma cărora îngheaţă luciul apei, peştii din
aceste zone de lacuri să nu primească suficient oxigen”, a spus acesta.

Deci lipsa de oxigen se poate intampla si iarna!

Sparta gheata si aerat fundul apei eventual si o recirculare ar fi benefica in acest caz!

Cazul Timisoara

Pesti morti in lacul unui parc din Timisoara!

TIMISOARA. Imagini de groaza pentru locuitorii
dintr-un cartier al Timisoarei. De mai bine de doua saptamani, oamenii
care locuiesc in Freidorf au o priveliste de cosmar atunci cand se
plimba in parcul de pe strada Lamaitei.

Un cititor opiniatimisoarei.ro
a fotografiat zeci de pesti morti pe marginea lacului si se plange ca
locul a ajuns un focar de infectie. Iar de cand nivelul apei a scazut,
problemele sunt si mai mari.

Oamenii spun ca balta este mizerabila si ca una din cauze ar putea fi
reprezentata de solutiile cu care este tratat gazonul. Localnicii se
tem ca substantele au fost spalate de ploile din ultima vreme si au
ajuns in apa din balta, iar asta ar fi dus la moartea pestilor.

„Efectiv, balta e otravita. Situatia dureaza de mai bine
de 2 saptamani.Apa e verde din cauza solutiilor cu care este tratat
gazonul din jurul baltii. Apa e murdara, plina de gunoaie„, ne-a spus cititorul opiniatimisoarei.ro care a facut fotografiile.

Va reamintim, Parcul Balta Lamaita a fost cuprins intr-un amplu
proiect de modernizare, inca din martie 2015 , in valoare de 2 milioane
de lei, fara TVA. Receptia nu s-a facut nici pana in ziua de astazi. La
inceputul lunii iulie, primarul Nicolae Robu a spus ca mai erau de
remediat niste lucruri in parc, ce au fost aduse la cunostinta echipei
ce se ocupa de reamenajare, iar acestea vor fi gata in cel mult 2
saptamani.

Cazul Valea Zalaului

Cateva sute de pesti morti au fost descoperiti, miercuri dupa amiaza, de copiii care se aflau la pescuit si la scaldat in Valea Zalaului, intre localitatile Lompirt si Sarmasag. Conform conducerii Sistemului de Gospodarire a Apelor Salaj, moartea pestilor a fost cauzata de reducerea oxigenul din apa, din cauza caldurii.

Cazuri similare

[youtube https://youtu.be/TcSb3MndSQQ]

Pesti morti pe raul Aries

[youtube https://youtu.be/YhQC3WlW_3g]

Pesti morti in lacul Taut

[youtube https://youtu.be/SoWSPEwcju0]

Canepa, pesti morti, pesti morti, pesti morti si...civilizatie umana

[youtube https://youtu.be/P1bE69oN9rs]

Pesti morti

[youtube https://youtu.be/g9LyL2D8ZcE]

CE S-A ÎNTÂMPLAT AICI ? A RĂMAS BALTA FĂRĂ PEȘTE ..

[youtube https://youtu.be/CPWNk2KkLkA]

MII DE PESTI MORTI PE CALMATUI

[youtube https://youtu.be/IlECPW73jHM]

Pesti morti Ocol

[youtube https://youtu.be/c3cHjsxwtz8]

Pesti morti

[youtube https://youtu.be/Tm3D_LUA7Mo]

Sute de pesti plutesc morti pe Somesul Mic

***

Masuri necesare pentru prevenirea mortalitatii piscicole pe timpul verii

- Cauzele

Sa identificam acum impreuna principalele cauze care determina aparitia unor situatii similare cu cele descrise anterior:

Temperatura apei

Acest factor extern este destul de greu de controlat.

Vara, caldurile excesive, unde apa este mica si nu exista miscari suficiente de apa, zona se supraincalzeste, oferind conditii propice pentru proliferarea algelor. Ecranarea este singura modalitate de a controla supraincalzirea. Rolul ecranarii o au plantele ornamentale (ierburile marginale precum si nuferii care acopera suprafete importante. In cazul unui iaz nou, unde masa vegetala nu este suficient dezvoltata si nu acopera inca toate zonele plantabile disponibile, vor exista zone expuse acestui fenomen.

O adancime corespunzatoare a apei ce va permite stratificarea termica in perioada de vara si de iarna, va putea ameliora problemele generate de variatiile de temperatura.

De regula, extinderea plantelor pana la margini va solutiona aceasta problema.

Aparitia si dezvltarea algelor, mari consumatoare de oxigen

Algele sunt plante unicelulare sau compusi din comunitati si retele de alge, indisolubile si indispensabile din orice lac. In mod natural algele nu pot fi eradicate total si nici nu este voie. Ele au un factor decisiv in echilibrul biologic al apei.

Cea mai frecventa problema va fi inverzirea apei si aparitia matasei broastei.

Problemele legate de alge sunt cele ale colonizarii excesive care distrug aspectul luciului de apa. Aparitia brusca a algelor este cauzata de faptul ca sunt cel mai rapid activate la aparitia conditiilor favorabile iar rata lor de multiplicare este cea mai mare.

Primavara, in timp ce plantele nici nu au apucat sa apara iar coloniile de planctoni si bacterii stau in latenta algele se multiplica vertiginos. Pana cand nu apare un echilibru intre alge, bacterii, planctoni si plante, algele vor ocupa locul celorlalti concurenti.

In cazul unui iaz nou apar aceleasi probleme. Plantele nu sunt inca inradacinate si eficienta lor este slaba, Nu exista cantitati suficiente de planctoni si nici bacterii denitrificatoare instalate in patul filtrant. Inmultirea bacteriilor la un nivel multumitor dureaza pentru un filtru 6-8 saptamani. In aceasta perioada inverzirea apei si /sau aparitia matasii broastei este iminenta si se considera regula.

Algele sunt de doua feluri, fara a intra insa in prea multe detalii:

Alge monocelulare (ce dau nuanta apei, fie ea verde, bruna sau roscata) Aceste alge se inmultesc foarte rapid si este posibila sa apara in special primavara sau brusc la modificari climatice. La fel apar si in cazul caldurilor excesive si a soarelui intens. Avantajul este ca aceste alge pot fi distruse cu ajutorul becurilor cu ultraviolete UV-C. Aceste alge exista in toate lacurile. Am putea aminti aici si cianobacteriile, care nu sunt alge dar se comporta similar ca si acestea si sunt indispensabile si normale in apa. De regula se inmultesc in colonii si suprapunandu-se se formeaza petice de spuma brune sau verzui cu balonase de gaz ce se datoreaza descompunerii celulelor moarte din interiorul coloniei.

Prevenirea raspandirii algelor unicelulare:

•Utilizarea bateriilor cu lampi cu ultraviolete

•schimbarea acestor lampi la timp (la inceputul fiecarui sezon

•spalarea sticlei de la fereastra UV

•curatarea bazinului si extragerea plantelor moarte

•plantarea de plante acvatice si intretinerea corespunzatoarea.

Combaterea algelor verzi sau brune

•Utilizarea becurilor cu UVc

•utilizarea filtrelor

•plantare plante acvatice suficiente

•inoculare cu mediu bacterian.

Alge filamentoase (matasea broastei)

Algele filamentoase numite in termeni populari si matasea broastei (nu sunt, in general, indispensabile in iaz, dar apar mai devreme sau mai tarziu). Particulariteatea algelor filamentoase este ca au nevoie de lumina si caldura, deci apar in special acolo unde algele verzi nu sunt prea multi. Se gasesc, in special in zonele mai putin adanci, unde apa se incalzeste excesiv, respectiv unde, din cauza curentilor apei, primeste hrana din belsug (ex. cascade, curs de apa).

Algele filamentoase iubesc apele cu continut ridicat de nitriti si fosfor (fosforul provine in special din excrementele pestilor.) Algele filamentoase sunt de multe feluri, dar de obicei apar in forma de colonii filiforme, ca o vata. Exista si o varianta tesuta in forma hexagonala, tubulara, asemanator cu un ciorap. Unele tipuri sunt rezistente la rupere, se pot extrage usor din apa prin tragere dar se agata puternic de pietre, plante si alt tip de suport. Exista si alge care sunt foarte moi si sunt greu de extras pentru ca se detaseaza usor unele de altele atunci cand se incearca extragerea lor.

In cazul unui iaz intretinut corespunzator aparitia algelor filamentare va fi redus simtitor in timp la un nivel nederanjant. Existenta lor va fi, insa, mai mult ca certa.

Prevenirea inmultirii algelor filamentoase (matasea broastei)

•Pastrarea lacului curata

•Nepopularea cu pesti

•Ecranarea zonelor expuse intensiv la soare cu plante sau parapete.

•Extragerea regulata a algelor aparute

•Agitarea apei. Din experienta proprie, un iaz de inot nefolosit se sedimenteaza mult mai repede.

Combaterea algelor filamentoase (combaterea matasea broastei)

•Extragerea algelor aparute

•Tratamente cu antialge

•Introducerea de paie din ovaz indesati in saci de plasa pe termen de max 3 luni, in lac, in perioada inactica cu rolul de a genera colonii de microorganisme ce devoreaza matasea broastei ( o solutie populara neevaziva si eficienta)

•Ecranare extensiva

•Utilizarea I-tronic (distrugator de alge) in iazuri mai mici.

Extragerea frunzelor si florilor ofilite pentru a preveni descompunerea lor. Frunzele de nufar traiesc cca 2 saptamani dupa care incep sa se ingalbeneasca. Rupeti frunzele lor prin tragere lenta dar prompta pentru a se desprinde de tulpina. In cazul in care se smulg se vor rupe prea sus. Frunzele ingalbenite sau chiar putrezite dau un aspect neingrijit lacului si avantajeaza proliferarea paduchilor de frunza. Florile de nufar traiesc doar 3-4 zile dupa care se scufunda in apa si putrezesc pentru a permite semintelor sa cada in apa. Eliminati florile inainte de putrezire. La fel se recomanda eliminarea resturilor vegetale moarte de la celelalte plante.

- Metode de prevenire

Controlul expansiunii plantelor acvatice si algelor

Plantele acvatice sunt foarte vivace si unele tind sa acapareze teren in detrimentul altor specii. Prin defrisare marginala se poate tine in frau invazia unor plante. In orice caz, zona vegetala limiteaza concret cresterea lor in zona adanca. In cazul bradisului si a altor plante imerse, acesta pot sa invadeze unele zone si sa creasca prea puternic. Bradisul se extrage partial, regulat si se arunca la compost.

In cazul algelor situatia este complexa si filtrarea este uneori singura solutie tehnologic posibila.

Controlul fito-sanitar

Verificati regulat daca apar semne de boala pe unele plante. In caz de aparitie recomandam eliminarea frunzelor infestate. Cea mai comuna problema este aparitia paduchilor pe frunze si flori de nufar dar si alte specii acvatice. Eliminati frunzele moarte – sursa primara de proliferare a bolilor. Cu un jet de apa se pot spala partial frunzele. Pot aparea de asemenea si viermisori care mineaza frunzele nuferilor si a altor plante. Eliminati de indata frunzele atacate pentru a preveni expansiunea.

Iazurile ar trebui prevazute cu instalatii de recirculare si filtrare pe perioada sezonului cald, inclusiv sisteme de aerare plutitoare care sa faciliteze clarificarea apei, oxigenarea acesteia si mentinerea faunei in limite acceptabile in conditiile in care flora tinde sa consume tot oxigenul.

Nu se admite utilizarea de substante chimice, cu exceptia sprayului cu sapun K. ce se poate folosi cu eficienta pentru combaterea paduchilor. Alte substante compromit calitatea apei. ATENTIE – utilizarea insecticidelor si a altor substante chimice agricole astfel incat acestea sa intre in contact direct cu apa distrug calitatea apei.

Recirculare si aerare. Pompe

Aici avem doua tipuri principale

Pompe de aerare

Cateva tipuri uzuale de sisteme de aerare:

Pompe de recirculare

Pompe de aerare

Pompe de aerare sunt in geneneral dispuse pe flotoare si au rolul de a injecta aer in apa pentru a creste cantitatea de oxigen dizolvat in apa. Este unanim recunoscut faptul ca o concentratie scazuta de oxigen in apa este una din principalele cauze ale mortalitatii piscicole.

Pompele montate in lac sunt pompe special destinate pentru acest scop, sunt de folosinta indelungata si continua, cu debit ridicat si consum scazut si necesita mentenanta scazuta.

[youtube https://youtu.be/42wJ_kZjbZc]

In functie de duritatea apei aceste pompe trebuiesc curatate regulat, (1-3 ori pe sezon si la inchiderea sezonului) sau ori de cate ori se observa oprirea sau scaderea debitului de apa.

Scaderea debitului de apa se datoreaza acumularii de resturi precum alge, frunze sau bradis pe sorbul pompei sau infasurate pe rotor.

Oprirea pompei se datoreaza, de regula, blocarii rotorului din cauza unui obiect mecanic (piatra, peste sau broasca) dar de regula este semnul colmatarii cu depunere de tartru pe axul rotorului si interiorul pompei. – In acest caz se demonteaza pompa si se curata interiorul ei cu apa si otet, eventual orice alt detartrant. Aceasta interventie poate fi executat personal sau de catre un electrician, conform descrierii din manualul de utilizare. Daca se constata ca pompa nu functioneaza nici asa se va apela la furnizorul pompei, prezentat in certificatul de garantie.

Pompa se pune in functiune pe perioada primavara – toamna, in sezonul in care apa se incalzeste la 12°C si vegetatia este activa. Iarna pompa se opreste, se curata si se pastreaza in loc ferit de inghet. Exista posibilitatea de a pastra pompa in apa, sub nivelul de inghet. Functionarea pompei pe timp de iarna impune riscul blocarii si distrugerii iremediabile a acestuia!

Dezinfectie cu baterii de lampi ultraviolete

Lampa cu ultraviolete are rolul de a steriliza apa de bacteriile periculoase si de a distruge algele verzi ce plutesc in apa.

Intretinerea este minima: se verifica functionarea lampii (exista
posibilitatea de a se verifica prin fereastra de control, capac sau stut
transparent, dupa caz.

Anual se schimba lampa avand in vedere ca pe parcurs se schimba unda de lumina, eficienta lampii scazand simtitor.

Este important de stiut ca Lampa sterilizeaza doar apa care trece
prin sistemul de filtrare. Algele filamentare si cele depuse in lac nu
ajung, in mod evident, in fata lampii.

Separare biomasa (alge) cu filtre presa alimentate de pompe cu captare tip skimmer (de suprafata)

O astfel de baterie separa rapid o masa mare de alge in vederea salvarii pestilor de lipsa oxigenului. Functionarea intermitenta cu zona de captare adaptata apei ce urmeaza a fi "tratata" e un deziderat.

Cand se anunta cresteri insemnate/alarmante ale regimului termic se impune aducerea unor astfel de instalatii in preajma lacurilor, iazurilor, baltilor.

Reducerea populatiei de alge cu 80% inainte de perioada cu temperaturi extreme salveaza integral populatia acvatica.

Literatura de specialitate recomanda un tratament adecvat si complex, concomitent desfasurandu-se atat aerarea apei cat si reducerea populatiei de alge odata cu cresterea temperaturilor.

Intretinerea pe timpul iernii

Iarna este aparent un sezon mort, toamna fiind cea care afecteaza major aspectul iazului odata cu inceputul repaosului vegetal, intretinerea iazului cerand atentie aparent minima dar absolut necesara

Se curata frunzele moarte (nuferi si plante cu frunza lata), se sparge gheata, se mai recircula apa pentru oxigenare, eventual se introduc difuzorii si se aereaza din cand in cand pana se atinge concentratia optima de oxigen dizolvat in apa.

Se taie frunzele plantelor cu frunze lungi (papura, stuf) deasupra
nivelului apei pentru a preveni putrezirea plantei. Taierea stufului
este posibila si dupa inghet, atunci cand stratul de gheata suporta
greutatea unui om. In acest mod taierea si eliminarea este mai usoara,
fiindca nu exista problema caderii de resturi in apa

Verificati nivelul apei ca aceasta sa nu scada prea mult pentru a lasa decopertate plantele care sunt inradacinate sub apa.

Sistemele electrice si mecanice (pompe, lampi UV-c, etc.) sunt dezafectate
si scoase de sub tensiune. Se verifica doar ca in  camerele de pompare sa nu
intre apa.