Treceți la conținutul principal

Sponzorizam si noi ceva?



An de an apar in presa scrisa si audiovizuala diverse contracte de sponsorizare, mai mult sau mai putin oneroase, unele chiar amuzante, altele la limita legii.


Considerand ca si in tara noastra sunt inca multi directori si manageri responsabili, care poseda un simt civic dezvoltat si care isi pun in mod responsabil intrebarea:


„Cum pot sponsoriza o cauza adevarata?”


Pornind de la ideea ca prezenta acestora este destul de mare pe reteaua  LinkedIn-ului am decis ca, apeland la ajutorul unui specialist, sa raspund la aceasta intrebare fireasca. Asa am apelat la d-na Valentina Saygo – Expert contabil.


Referindu-se la intrebarea noastra ea a precizat ca, din punct de vedere legal, este perfect posibila o astfel de actiune si ca aceasta are si numeroase avantaje pentru cei ce isi asuma rolul de sponsori (reducere impozit, reclama in mass media din doua directii, deoarece sponsorizarea unei cauze agreate si reale inseamna de multe ori si beneficii pentru toti, etc.).


Mare atentie insa! Aceasta activitate, este mult mai bine receptionata in mass media, fie online fie scrisa si/sau audiovizuala, mai ales in cazul in care se adreseaza in special ONG-urilor ce desfasoara o activitate vizibila, verificabila si, de ce nu, prezenta in toata Romania.


Sponsorizarea cu 20% din impozitul pe profit este o facilitate fiscala existenta in codul fiscal inca din anul 2004, dar care nu este din pacate cunoscuta de eventualele firme interesate de aceasta activitate si ca urmare nu este pusa in practica de acestea.


***


Cat de multe lucruri s-ar putea realiza din aceasta actiune? Enorm de multe!


Mare atentie, aceasta facilitate nu trebuie insa confundata cu re-directionarea a 2% din impozitul pe salarii, facilitate care se adreseaza evident doar persoanelor fizice.


Directionarea in acest caz inseamna ca plata se va face direct catre beneficiar, adica direct catre ONG-ul ales si nu prin intermediul ANAF!


Pentru ca suma sa fie deductibila, firmele interesate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii „sine qua non”:



  • Plata trebuie facuta direct catre ONG-ul ales;

  • Suma nu trebuie sa depaseasca 20% din impozitul de plata catre ANAF;

  • Suma nu trebuie sa depaseasca 3‰ din cifra de afaceri;

  • Plata trebuie sa fie facuta pana la data de 31 decembrie a anului fiscal in curs;

  • Este absolut necesara semnarea unui contract de sponsorizare cu ONG-ul ales.

Sa luam insa un exemplu de calcul, sa vedem ce inseamna:



  • CA (total venituri): ................. 200.000

  • Cheltuieli: ............................... 170.000

  • Profit brut: ............................... 30.000

  • Impozit profit 16%: ................... 4.800

  • 3‰ din CA: .................................. 600

  • 20% din impozit: ........................... 960

  • Suma maxima donata: ................... 600

Poti sponsoriza astfel un ONG cu o suma de 600 lei, dar acest lucru trebuie sa se intample nu mai tarziu de 31 decembrie, iar plata impozitului pe profit va fi in acest caz de 4.800 lei – 600 lei = 4.200 lei, plata trebuind sa fie efectuata neaparat pana la 25 martie anul urmator.


Pentru a fi cat mai aproape de suma deductibila, in lunile noiembrie – decembrie trebuie sa faceti o estimare cat mai corecta a profitului realizat pe anul in curs, si sa verificati cat reprezinta limita de 3‰ din cifra de afaceri si in final sa solicitati si completati corect contractul de sponsorizare al ONG-ului dinainte ales.


Observatii importante:



  • Pentru sumele mai mici de 5.000 lei, puteti efectua sponsorizarea in numerar, cu conditia sa semnati contractul si ONG-ul sa va emita chitanta pana la data de 31 decembrie.

  • Pentru sumele mai mari de 5.000 lei, ordinul de plata trebuie virat catre ONG pana la 31 decembrie.

Mare atentie: in cazul in care suma depasteste cele doua conditii procentuale, diferenta este considerata ca fiind nedeductibila si va fi tratata ca atare, adica va fi impozitata.


Observatie: in cazul in care plata este facuta dupa 31 decembrie, va fi considerata sponsorizare aferenta anului urmator.


In opinia specialistilor, in cazul microintreprinderilor platitoare de impozit pe venit aceasta facilitate nu se poate aplica.


Avantajele acestei facilitati fiscale:



  • In calitate de sponsor aveti un control deplin asupra unei parti din impozitul pe profit, impozit pe care oricum il datorati statului;

  • Puteti astfel ajuta si sustine cauze specifice ONG-urilor a caror activitate o sustineti si apreciati, si puteti contribui totodata la promovarea activitatilor desfasurate de acestea dar si la dezvoltarea pe termen lung a ONG-urilor si sustinatorilor cauzelor alese de dvs. in calitate de sponsor.

  • Puteti beneficia de publicitate.

Doua sfaturi importante:



  • pentru antreprenori si manageri: insistati pe langa contabilii sau directorii economici sa indrazneasca sa puna in aplicare aceasta facilitate de care putem beneficia cu totii in fond si la urma urmei.

  • pentru contabili si directori economici: explicati antreprenorilor si managerilor aceasta facilitate fiscala si faceti ca ea sa functioneze prin contributiile dvs. anuale, sustinand sustinand astfel cauze si activitati specifice, apreciate si sustinute astfel.

Asa ca in incheiere, daca sunteti intradevar interesati sa sustineti si sa ajutati o asociatie care va sprijina direct sau indirect si care prin promovarea unor studii care conteaza cu adevarat contribuie in primul rand la bunul mers al comunitatii, atunci va recomand sa sponsorizati orice ONG care face ceva bun, indiferent ce.


Gasiti aici niste oameni minunati, cu multe idei bune si valoroase, cu proiecte si studii de care beneficiaza din ce in ce mai multi consumatori din Romania si care s-ar bucura enorm de ajutorul dumneavoastra, acesta permitandu-le sa-si continue proiectele in curs dar si sa inceapa altele noi si extrem de interesante.


Ce ziceti?


Ajutati ca sa fiti ajutati?


Noi speram ca da.


(articol aparut initial in Jurnalul Bucurestiului)



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

In fiecare vara mor pestii din iazuri, balti, lacuri si chiar rauri din cauza caldurii si nimeni nu ia nici o masura preventiva desi ele exista!

Fenomene repetitive cu consecinte dezastruoase asupra vietatilor acvatice la care autoritatile locale nu reactioneaza deloc conform procedurilor standard din legislatia UE! Dar asta nu mai mira pe nimeni, nu-i asa? Cat despre noii sau mai vechii proprietari de lacuri si balti ... nu mai este nimic de spus! Ei folosesc luciul de apa doar pentru a obtine profit si asta cu orice pret. Ca in orice afacere trebuie intai sa investesti daca vrei sa mearga totul ca pe roate si apoi sa culegi roadele. Sa spicuim din presa cateva cazuri legate de tema abordata: Cazul Dambovita [youtube https://youtu.be/xhQdqype9qs] Pe Lacul Morii (spre mal) există numeroase exemplare de peşti morţi, de dimensiuni mici şi mijlocii, preponderent puiet. La o primă evaluare, cauza identificată de reprezentanţii Serviciului Protecţia Mediului a fost stabilită ca fiind hipoxia (scăderea cantității de oxigen în țesuturi, medii de cultură sau aer), fapt confirmat şi de reprezentantul Administraţiei Naţionale “Apele Rom

Pseudemys concinna concinna

Aceasta specie a fost vanduta masiv in Romania acum vreo 20 - 25 de ani si de atunci ele au fost aduse extrem de rar in tara noastra. Testoasele fluviale Cooter sunt vândute de obicei drept animale de companie, împreună cu alte animale acvatice, ele avand burti roșii si urechi glisante. Aceste testoase au devenit azi mult prea mari pentru cele mai multe terarii de apartament fiind acum mult mai greu de păstrat si de ingrijit de catre minorii sau adultii detinatori. Aceasta broasca are mare nevoie de spatiu de miscare! De aceea va rugam insistent, daca detineti astfel de exemplare sa le donati Statiunii Ecologice Aquaterra care are posibilitatea de a le ingriji corespunzator. Nu le mai abandonati prin rauri si balti pentru ca le condamnati la moarte sigura. Genul Pseudemys include mai multe specii de țestoase cu burta roșie. Pseudemys concinna este specia cunoscuta sub numele de broasca fluviala Cooter. Numele de cooter (păsărica) poate veni si de la cuvântul african "bali",

Parcul Cismigiu - perioada moderna

Lacul avea o capacitate de 20.000 m.3 Apa provenea din izvoare, ploi si scurgerile de pe „proprietatile Florescu si Cretulescu”, cantitatea zilnica ajungand la 100 m.c. Apa insuficienta a lacului a determinat Primaria sa monteze patru tasnitori (1869), al caror debit era asigurat de catre Serviciul Apelor. Insa nici aceasta masura nu a acoperit necesarul de apa. Planul realizat de D. P. Sesquieres, sub supravegherea lui G. Cerchez privind canalizarea Dambovitei, ofera detalii si despre Gradina Cismigiu, care avea doua iesiri in Bulevardul Schitu Magureanu, trei in Bulevardul Independentei, patru in Piata Walter Maracineanu si niciuna in strada Stirbei Voda. Cismigiul a fost si locul reprezentatiilor in aer liber, cu scop cultural si, in special, pentru ajutorarea celor nevoiasi si a celor sinistrati in urma incendiilor si a inundatiilor ce aveau loc in acea vreme destul de frecvent. Doamne din inalta societate, costumate in taranci, vanzatoare si florarese, vindeau in chioscuri special